Sarcina gemelară
Sarcina gemelară este definită ca fiind sarcina în care, în cavitatea uterina, apar, se dezvoltă și cresc simultan doi feți.
Sarcinile gemelare sunt asociate cu un risc crescut de naștere prematură, comparativ cu cele singulare.
Consultația prenatală va avea un ritm și conținut particular. De aceea, diagnosticul de sarcină gemelară va fi stabilit precoce si corect.
Examinarea ecografică este singura metodă sigură și fiabilă pentru un diagnostic definitiv al sarcinii gemelare. Prin examenul ecografic pot fi determinate corionicitatea si amnionicitatea.
Determinarea corionicității la începutul sarcinii este crucială pentru a permite o supraveghere atentă și un control clinic adecvat.
1. Sarcina gemelara dizigota (biovulara, bivitelina), reprezintă 80% din sarcinile gemelare.
Sarcina gemelară dizigotă este de un singur tip: bicorială si biamniotică.
In cazul sarcinilor dizigotice există două ouă independente, iar sarcinile sunt întotdeauna bicoriale si biamniotice, lipsite de anastomoze vasculare.
1. Monozigotică (uniovulară, monovitelină, uniplacentară)
Sarcina monozigotică rezultă în urma scindării unui ou în mai multe mase embrionare. Feții rezultați, sunt identici ca genotip si fenotip, și au întodeauna același sex si seamană perfect fizic.
Scindarea zigotului poate surveni în oricare din cele 14 zile de la fertilizare; în funcție de acest moment, sarcinile monozigotice pot rezulta:
- sarcina bicorială – biamniotiă.
- sarcina monocorială – biamniotică.
- sarcina monocorială – monoamniotică.
Monocorionicitatea conferă în plus un risc de complicații ale sarcinii, adesea legat de conexiunile vasculare placentare și de distribuirea inegală a placentei.
Cu toate acestea, riscul excesiv de prematuritate legat de monocorionicitate nu a fost studiat într-un mod sistematic, deși studiile efectuate până în prezent, arată că sarcinile diamniotice monocorionice au un risc semnificativ crescut de prematuritate, în special prematuritatea înainte de 34 de săptămâni.
Determinarea corionicității la începutul sarcinii este crucială pentru a permite o supraveghere atentă și un control clinic adecvat.